
În momentul în care celula embrionară minusculă călătorește în tubul uterin până în uter (aproximativ 21 de zile) se multiplica de mai multe ori, formând un grup de celule. Celulele se divid și se diferențiază – unele în făt, altele in membrana amniotica care protejeaza fatul, altele vor crea sacul vitelin, cordonul ombilical.
Până la sfârșitul primului trimestru placenta se formează complet și produce cantități enorme de estrogen – mai mult decât ar produce o femeie care nu este însărcinată într-un interval de 100 de ani!
Creșterea estrogenului – determină creșterea uterului și produce modificări în colul uterin, vagin și sâni.
Progesteronul – susține și hrănește fătul, menține sănătatea vaselor de sânge și a uterului
căptușeală (endometru).
Relaxina – produsă de placentă, înmoaie ligamentele și țesutul conjunctiv din jurul pelvisului și coloana vertebrală pentru a permite creșterea și expansiunea uterului.
Hipotalamusul contribuie cu endorfine suplimentare pentru a aduce un sentiment de bunăstare și plăcere, care poate ajuta chiar la atenuarea senzației intense de travaliu și naștere.
Suprenalele lucrează îndeaproape cu hipotalamusul pentru a contribui cu adrenalină și noradrenalina pentru a asigura funcțiile involuntare ale corpului (digestia, circulația, respirația și în cele din urmă contracțiile uterine) sunt efectuate în mod corespunzător.
Glanda pituitară produce oxitocină, hormonul iubirii, pentru a face uterul să se contracte în timpul procesului de naștere iar apoi sa declanseze lactatia.
